Scopul acestor cursuri de dans din cadrul Clubului Copiilor este ca cei mici sa-si insuseasca miscarile de baza din Dansurile Sportive, Dansurile Latino- americane si Moderne, printr-o metoda atractiva, placuta si usoara, de invatare.
    
   Tot ce invata la cursurile de initiere in dans constituie o baza de pregatire pentru selectionarea si pregatirea lor pentru cursurile de avansati si performanta din Dansul Sportiv si nu numai.
    
  Princiipiile pe care se bazeaza cursurile de dans pentru copii sunt: ritmica, muzicalitate, coordonarea miscarilor, pozitia corecta a corpului in dans, atitudinea si expresivitatea corporala. Se folosesc in timpul cursurilor de dans jocuri distractive si tehnici variate pentru a mentine treaz interesul copiilor in timpul lectiei.

   Durata unui curs este de 1 ora iar pretul unui abonament este de doar 120 lei (8 sedinte/luna).

Dansuri latino-americane

Samba

Samba isi are originile in Africa, dar a fost descoperita in Brazilia, unde s-a dezvoltat, devenind de altfel si un dans national, fiind o combinatie de influente africane, indiene si iberice. Numeroasele versiuni ale Sambei - de la Baio( pronuntat Bajao) la Marcha - sunt dansate la Carnavalul de la Rio si in scolile de samba.
Dansul in forma lui curenta, inca mai are figuri ce au ritmuri muzicale diferite, ‘tradand’ originile mixte ale dansului. De exemplu, figura Bota Fogo este dansata pe '1 & a 2', adica pe un sfert de ritm, in timp ce Natural Rolls sunt dansate pe ‘1 2 &’, adica pe o jumatate de ritm. Dansul, precum am mai spus si mai sus, este caracterizat atat de miscarea ampla de sold, dar si de o trasatura corporala plata a rasucirii, fiind dansat cu greutatea spre in fata pe un picior flexat.

Masura muzicala este de 2/4, tempoul fiind de 50-52 masuri pe minut.

Cha-cha

Nu putem vorbi despre Cha-cha fara sa pomenim in prealabil despre Mambo. Exista trei forme de Mambo: simplu, dublu sau triplu, iar versiunea tripla are defapt cinci pasi. Din acest tip de dans s-a dezvoltat Cha-cha-ul. Cum? O sa vedem in continuare!
Cha-cha-ul in sine a fost inventat in 1954 de un violonist cubanez Enrique Jorrin. Jorrin membru al orchestrei americane Charanga, a redus ritmul mamboului si a facut cateva inregistrari care au ajutat la implementarea acestei schimbari.

Datorita ritmului rapid cha-cha-ul cerea pasi foarte mici. Se dansa pe o masura de 4/4 si numaratoarea era 1,2,3,si,4 si dansatorii faceau intoarceri in executia pasilor. Se puteau adauga pivotari si multe alte miscari noi fanteziste. Pasi incrucisati, rotatii, miscari laterale erau de asemenea incluse, cu franari sau locuri unde miscarea se oprea pentru un moment. Cha-cha-ul cere multe miscari de solduri, ceea ce face dansatorii foarte expresivi.

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 30 masuri pe minut.

Rumba

Denumirea de Rumba este un termen generic ce acopera o mare varietate de nume (i.e., Son, Danzon, Guagira, Guaracha, Naningo) a unei muzici sau dans din vestul Indiei. Semnificatia exacta variaza de la o insula la alta. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, „Son-ul” era un dans popular al clasei medii din Cuba, fiind o varianta rafinata mai lenta a Rumbei. Si mai lent este „Danzon-ul”, dansul bogatasilor din Cuba in care se fac pasi foarte mici, femeia producand o foarte usoara basculare a soldurilor prin indoirea si intinderea alternativa a genunchilor.
Senzuala, subtila si pasionanta, rumba este numita “perla dansurilor latino-americane”, fiind un dans al iubirii si suferintei. Se caracterizeaza prin miscari ample ale bazinului si unduiri elegante ale bratelor, avand o melodicitate lirica, poate chiar un anumit melo-dramatism.
Astazi multe din figurile de baza au pastrat vechea poveste pasionanta de dragoste in care femeia incearca sa domine barbatul cu ajutorul farmecului sau feminin. In coregrafiile reusite va exista intotdeauna un element de “tachinare si fuga”, barbatul fiind ispitit si apoi respins.

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 25-27 masuri pe minut

Jive

Jive-ul, adus din America, s-a dezvoltat initial dintr-un dans numit « Jitteburg », prin eliminarea elementelor acrobatice si perfectionarea tehnicii. Prima descriere a acestui dans a fost realizata de catre profesorul londonez de dans Victor Silvester, descriere publicata in Europa in anul 1944.
Cha-cha-ul in sine a fost inventat in 1954 de un violonist cubanez Enrique Jorrin. Jorrin membru al orchestrei americane Charanga, a redus ritmul mamboului si a facut cateva inregistrari care au ajutat la implementarea acestei schimbari.

Versiunea actuala de jive are pasii de baza formati din chasse-uri realizate in mod sincop, adica lateral, apropiat, lateral; conduceri laterale cu corpul stanga – dreapta, urmate de un pas de rock realizat in spate cu revenire spre in fata. Soldurile se misca cu o jumatate de bataie dupa fiecare pas, iar greutatea este mentinuta in permanenet catre in fata, adica pe pernita talpii. In timpul chasse-ului, datorita faptului ca se tine piciorul care conduce sus, formand un unghi de 90 de grade cu corpul, iar piciorul care urmeaza aparent inactiv, creaza iluzia optica a ceea ce se numeste „moonwalk” sau mersul pe luna, conferind dansatorului o prezenta interesanta de imponderabilitate.

Dansul Jive este tot un dans static, in timpul dansului neexistand multa deplasare. Timpii accentuati sunt timpii 2 si 4. In competitie Jive-ul dureaza intre 1,5-2 minute, numarul de batai pe minut fiind de 44. Muzica are un ritm de 4/4, cu tempoul de 42-44 masuri pe minut.

Salsa

Salsa reprezinta un stil de muzica si dans ce isi are originile in America de sud si Insulele Caraibe (ex. Bermuda, Bahamas, Cuba, Haiti, Republica Dominicana, Jamaica, Puerto Rico, etc), dar care s-a dezvoltat in toata lumea in diferite variante ce au dus la creeare unor stiluri de salsa. Este cea mai populara variatie a unui dans latino si dezvoltarea sa intr-un fenomen international a luat prin surprindere lumea intreaga!
A devenit mai mult decat un mod de a petrece timpul, este un stil pasional de viata pentru mii de persoane din toata lumea prin festivalurile de salsa nationale si internationale.

Tehnic, se danseaza în 8 timpi, însa practic se calca doar 6 pasi, 2 fiind pauze.

Bachata

Bachata este un stil de dans si muzica originar din Republica Dominicana. Este un gen de muzica romantica ce se poate dansa în 4 pasi. Se sta foarte aproape de partener si nu se danseaza cu "piruete".

Dansuri standard

Vals lent (Vals Boston)

Dupa primul razboi mondial Valsul lent a inceput sa prinda mai multa forma, luandu-se decizia ca miscarea de baza sa fie: pas, pas, langa. Vals lent. In 1922 cand Victor Sylvester castiga Campionatul Angliei, combinatia pe care a dansat-o a fost formata doar din figurile "Natural Turn" , "Change of direction" si "Reverse turn", mai putin decat invata astazi un incepator.
In anii 1926-1927 Valsul Lent a fost imbunatatit considerabil miscarea de baza transformandu-se in pas, lateral, langa. Acest fapt a facut posibila aparitia a numeroase figure care ulterior au fost standardizate de Imperial Society of Teachers of Dancing (ISTD) , multe din ele folosindu-se si astazi in Dansul Sportiv.
O contributie deosebita in dezvoltarea Valsului Lent au avut-o alaturi de Victor Sylvester, Miss Josephine Bradly, Maxwell Steward si Pat Sykes, primii campioni englezi.

Masura muzicala este de 3/4 (trei patrimi intr-o masura muzicala), tempoul fiind de 27-30 masuri pe minut.

Vals Vienez

Rapid, usor de invatat si elegant prin tinuta este in mod sigur cel mai vechi dans dintre dansurile sportive. Il intalnim pentru prima data in mod oficial la balurile de la Curtea hasburgica de la Viena in secolul al XVII-lea, desi exista dovezi ale unor dansuri populare similare, "weller", in Austria si Bavaria inainte de aceasta perioada. Datorita pasiilor simpli si a efortului fizic redus, valsul vienez a fost preluat rapid si a inlocuit cu succes alte dansuri mai sofisticate precum menuetul, passepied-ul sau bourree-ul.

Masura muzicala este de 3/4, tempoul fiind de 58-60 masuri pe minut.

Tango

Din 1900 mai multi amatori din comunitatea argentiniana au incercat fara succes sa introduca Tangoul (36 de masuri pe minut) in Paris. Episcopii francezi erau impotriva dansului, ei atragand atentia asupra naturii tentante si senzuale a acestuia, dansatorii punand in pericol sfintele invataturi bisericesti.
Tangoul nu a fost acceptat nici la Londra, fiind considerat un dans erotic.
Caracterul dansului este dat de miscarile sincopate si de pauzele dramatice, iar maniera de abordare depinde în mare masura de abilitatea dansatorilor de a se adapta caracterului pasional al acestuia.

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 30-33 masuri pe minut.

Quick-step

Dezvoltat in timpul primului Razboi Mondial in suburbiile New York-ului , a fost interpretat initial de dansatori africani si caraibieni, debutul fiind in music-hall-uri americane. Foarte repede a devenit popular si in salile de dans.
Foxtrot-ul si Quick Stepul au origine comuna. In anii 1920 multe formatii cantau Foxtrot-ul prea rapid (pasii mari ai acestuia neputand fi dansati la acea viteza), fapt ce a nemultumit pe multa lume, chiar si cateva din marile publicatii ale vremii scriind despre aceasta. Astfel la sfarsitul anilor 20 au fost dezvoltate doua dansuri diferite Slow-Foxtrot-ul cu 32 batai pe minut si Quick Step-ul cu 50-52 batai pe minut .

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 50 masuri pe minut.

Slow-fox

Desi teoria conform careia Henry Fox ar fi eponimul Foxtrot-ului pare una foarte bine documentata, aceasta, dupa cum se va vedea, nu este singura. O a doua teorie privind originea numelui acestui dans, si ea destul de concludenta, ar fi asemanarea cu un gen de mers caracteristic cabalinelor ("equestrian gait") folosit la lectiile de echitatie si dresura. Acest gen de deplasare a fost considerat atât de interesant si elegant încât a fost creata o rasa de cai "Missouri Fox Trotter", special cu scopul de a-l deprinde si a-l realiza cât mai bine.
Conform unei alte teorii, chiar vulpea (fox) se poate sa fi avut o legatura cu denumirea dansului, fiind cunoscut faptul ca aceasta are un mers neobisnuit printre animale, ea putând merge cu toate cele patru picioare pe o singura linie, sub corp, cu scopul de a-si deruta urmaritorii. Tinând cont ca, initial, asa se dansa si Foxtrot-ul (cu picioarele pe aceeasi linie, fiecare dintre ele fiind plasat direct în fata sau în spatele celuilalt) asemanarile dintre cele doua genuri de deplasare sunt evidente.

Masura muzicala este de 4/4, tempoul fiind de 30 masuri pe minut.